Formația de baschet feminin de la SCM Timișoara a terminat primul său sezon din Liga Națională pe locul al cincilea. De asemenea, alb-violetele au jucat semifinala de Cupă a României, în sezonul 2017/2018, însă acum totul este istorie.

SCM Timisoara final sezon 2017 2018Consiliul de Administrație al SCM Timișoara a decis desființarea  formației de baschet feminin, din rațiuni financiare. Echipa se retrage la mai puțin de doi ani de la înființare și după ce a reușit promovarea în elită la doar câteva luni de la primul pas.

Președintele  secției de baschet, Ilie Trițoiu, a vorbit despre această decizie:

Îmi pare foarte-foarte rău de fete, îmi pare rău că s-a luat decizia de a se desființa această echipă, dar totul se întâmplă din cauza problemelor financiare. Totul se restrânge în acest sezon și vorbesc la nivel de SCM, unde nu suntem doar noi, sunt mai multe secții și toate au aceeași problemă. Nu am fost martor la această decizie a Consiliului de Administrație, din care și eu fac parte, pentru că eram în concediu. S-a votat în unanimitate; durerea ar fi fost și mai mare dacă aș fi fost de față. Așa a trebuit doar să mă împac cu pierderea fetelor. Sunt nefericit cu această decizie, dar nu am ce face, aș fi fost singur împotriva tuturor.

Este  cu atât mai regretabil, cu cât echipa aceasta a crescut frumos și natural.

Doar eu știu ce muncă am dus pentru a crea această echipă. În toamna lui 2016, am pornit de la zero, putem spune că am început peste noapte, pentru că noi nu eram înscriși în campionat, cu zece zile înainte de startul ligii a doua. Am format o echipă împreună cu antrenoarea Vera Gavrilă, cu junioarele, am pornit la un drum foarte greu. La început, formația fiind foarte tânără, am avut și insuccese; nu ne gândeam că vom promova din primul an. În iarnă, după lungi negocieri, am adus câteva jucătoare cu experiență: Monika Brosovszky, o mare doamnă a baschetului românesc, în fața căreia mă înclin de fiecare dată cu mult respect, Irina Borș, Adina Pop, care a renunțat la Liga Națională pentru a se alătura unui proiect despre care nu știam dacă va avea promovarea ca finalitate, Cristina Badi, Selena Kirberg, fete excepționale, cărora le mulțumesc din suflet. Împreună cu ele, în partea a doua a sezonului am câștigat practic tot și am promovat. Cu o bună parte dintre ele am continuat și în divizia primă și am făcut o echipă frumoasă, cu rezultate mulțumitoare, pentru primul an în elită. Ținând cont de bugetul avut, noi suntem foarte mulțumiți.

În F8-ul Cupei României și în faza finală a campionatului, echipa a avut doar două straniere…

Maegan Conwright a plecat în Rusia pentru un contract foarte bun. La Young și Kiriienko am renunțat noi, deoarece în acel moment am crezut că vom avea o parte a doua a sezonului foarte dificilă și ne-am spus că ar fi productiv să le dăm mai multe șanse jucătoarelor române din lot. Le-am păstrat pe Lloyd și Burdgess și, paradoxal, echipa a mers mai bine decât în formula cu cinci străine. În această perioadă m-am atașat foarte mult de fete, am început să merg cu ele în deplasări, căci în prima parte am fost mai mult cu băieții. S-a creat o coeziune foarte frumoasă între românce și straniere, am avut de-a face cu un grup frumos și de aceea îmi pare foarte-foarte rău de  cele petrecute. Lloyd a afirmat deseori până la această decizie a desființării că ar vrea să rămâna la Timișoara, în ciuda faptului că are oferte mai bune. S-a atașat de echipă, de oraș, de oameni. Burdgess a înțeles mai greu problemele financiare, dar când a văzut că facem eforturi să le rezolvăm s-a dedicat echipei.

Monika Brososvszky a avut evoluții extraordinare la 44 de ani, a fost un lider, de ea poate îmi pare cel mai rău. Nu vreau să uit pe nimeni: Romina Filip, căpitanul echipei și o fata de caracter, timișorencele Dora Ardelean și Adina Stoiedin, junioarele Ana Ivășchescu, Roxana Pane și Diana Lupu, Adina Pop și nu în ultimul rând feblețea mea, Anda Bota. Dacă știam că se ajunge aici, le spuneam din timp să-și caute echipe, căci destule cluburi și-au făcut loturile. Ele își doreau să continue aici și nu au inițiat negocieri cu alții.

Până la urmă și noi am amânat un pic momentul anunțului, pentru a le oferi posibilitatea sa-si găsească echipe și să nu le scadă foarte mult pretențiile salariale. Sper să-și găsească angajamente, căci sunt baschetbaliste de valoare și de caracter. Îmi pare atât de rău că nu mai avem ocazia să lucrăm împreună, dar poate le va rezolva timpul pe toate și vom avea din nou echipă de fete.

Când jucăm?

Share This